Featured Posts

Mituri-adevarat sau fals

1. “Este mai bine sa am celulele stem stocate izolat.”

Adevarat: Reducerea volumetrica este extrem de importanta pentru obtinerea unei CANTITATI MAXIME de celule stem VIABILE.

Aceasta se poate face prin 3 metode: manuala, semi-automata sau automata si presupune izolarea celulelor stem (CD34+) si a celulelor albe (TNCC) de celulele rosii si de plasma.

Metoda automata de izolare a celulelor stem din sangele placentar, este cea mai noua si se face cu tehnologie numita BIOSAFE-SEPAX.

Metoda stocarii sangelui integral nu se mai foloseste din anul 2000, find considerata invechita. Printre riscurile care apar in momentul stocarii sangelui integral se regasesc urmatoarele:

Proba de sange ce urmeaza a fi transplantata sa fie toxica : celulele rosii contin o substanta numita hemoglobina, care nu este benefica pentru organismul uman. In timpul decriogenarii, exista riscul ca aceste celule sa se sparga si hemoglobina sa fie eliberata.

-   Limitarea la un numar de kilograme ale pacientului: acest impediment apare datorita imposibilitatii multiplicarii celulelor stem.

 2. “Proba de celule stem nu se poate stoca daca sunt “purtatoare sanatoasa” de virus hepatitic B sau C .”

 Fals: Posibilitatea ca virusul hepatic de la mama sa se transfere la proba de celule stem este de doar 10%. Prin urmare, este recomandat sa se faca recoltarea la nastere si in urma analizelor sa se stabileasca daca proba de celule stem este eligibila sau nu pentru stocare.

3.  “Proba de celule stem nu mai este viabila daca este procesata dupa 24h de la nastere.”

Fals: Conform standardelor internationale proba trebuie procesata in maxim 48 h de la recoltare.

Cateva date:

  • Acreditarile FACT necesita o fereastra de 48 h pentru bancile publice, dar permit un timp de 72 de ore pentru bancile familiale.
  • Acreditarile AABB prevad o fereastra de timp maxima de 48 h
  • FDA recomanda o fereastra de 48 h
  • Departamentul de sanatate publica din New York cere o fereastra de 48 h

4. “Celulele stem nu vor mai fi viabile dupa o stocare de lunga duarata.”

Fals: Directivele Departamentului de Sanatate din New York arata ca celulele stem din sangele ombilical pot fi stocate in nitrogen lichid pe o perioada nedeterminata de timp. “Nu exista nici o dovada in prezent ca stocate la -196°C  intr-un mediu controlat celulele stem isi pot pierde viabilitatea sau activitatea biologica. Prin urmare, in prezent, nu exista data de expirare pentru celulele stem stocate continuu in nitrogen lichid.”  Studiile arata ca celulele stem care au fost stocate timp de 25 de ani au aceeasi compozitie si viabilitate ca inainte de a fi stocate.

5. “Banca de celule stem este cea care suporta costul transportului la centrul de transplant.”

Fals: Banca nu se ocupa de transportul probei la centrul de transplant. Intotdeauna pacientul este cel care plateste acest cost, acesta fiind inclus in devizul final al transplantului.

6. “Doctorii nu ar trata nicioadata copilul cu celulele stem proprii deoarece acestea sunt deja “bolnave”.”

Fals: Sute de transplanturi autologe (cu celule stem proprii) au loc anual pentru boli precum leucemii, limfoame, tumori. Cercetari din  Jurnalul  Clinicii de Oncologie arata ca desi boala apare la o varsta frageda a copilului (pana in 12 luni de la nastere), doctorii recomanda utilizarea celulelor stem proprii. In studiu, transplantul autolog cu celule stem pentru copii care sufera de leucemie acuta da aceleasi rezultate ca transplantul alogeneic (cu celule stem de la un donator compatibil). Transplantul autolog de celule stem are multe avantaje, printre care si riscul redus de aparitie a bolii GVHD (graft vs. host- cauza principala a decedarii pacientului in urma transplantului), disponibilitate imediata a probei, grad ridicat de compatibilitate. In aprilie 2001, un copil in varsta de 10 luni din Canada a fost primul pacient din lume ce a beneficiat la transplant de celulele stem proprii pentru tratarea retinoblastomului (cancer la ochi) care se raspandise si la maduva spinarii.

7. “Probabilitatea ca o familie sa foloseasca celulele stem stocate este atat de micia incat nu merita sa le stochezi.”

Fals: Conform cercetarilor in domeniu, probabilitatea ca un copil sa aiba nevoie de propriile celule pentru tratamentele actuale este de 1 la 400*, iar a familiei de 1 la 200*. Pe langa aceasta se adauga si potentiala utilizare a celulelor stem pentru tratarea in viitor a: bolilor de inima, a diabetului, Parkinson, Alzheimer si leziuni ale maduvei spinarii. Bazandu-se pe aceste date s-a ajuns la concluzia ca celulele stem colectate la nastere nu au “termen de expirare”.

8. “Copilul sau fratele acestuia nu va avea niciodata nevoie de celulele stem daca in familia mea nu exista un istoric de boli grave.”

Fals: Parintii aleg sa stocheze celulele stem ale copiilor lor pentru un plus de siguranta. Stocarea celulelor stem este privita ca o asigurare de sanatate. Cauzele multor tipuri de cancer sunt necunoscute si in anumite cazuri cresc alarmant de repede. Rapoarte recente indica faptul ca 1 din 630 copii vor suferi de cancer pana la implinirea varstei de 15 ani.

9. “Nu am nici un motiv sa stochez celulele stem ale copilului meu cand pot sa apelez la o banca publica daca voi avea nevoie.”

Fals: Celulele stem stocate in banci private pot fi folosite pentru intreaga familie, dar mai ales pentru copil si frate.

  • Conform unui studiu recent publicat in Jurnalul de Medicina din Anglia, sansele de supravietuire in primul an dupa transplantul cu celulele stem proprii sunt de 63%, fata de 29% cu celulele stem de la un donator neinrudit.
  • De asemenea, prin utilizarea celulelor stem de la un donator neinrudit  gradul de risc ca organismul pacientului sa respinga grefa  – boala GVHD, este mult mai crescut(20% vs. 5%).
  • Celulele stem  inrudite reduc riscul ca grefa de transplant sa dezvolte o boala genetica, deoarece istoricul familiei este cunoscut.
  • Un alt aspect important este dat de faptul ca celulele stem din sangele ombilical fiind imature au sanse de 50% sa fie compatibile HLA cu fratele nou-nascutului, fata de 25% cat au celulele stem din maduva osoasa.
  • Bancile publice ajuta prin asigurarea unei probe adecvate pentru transplant, dar nu cea mai buna sau preferata. Cand problema principala este supravietuirea, asta este semnificativ important. Familiile care stocheaza celulele stem din sangele ombilical vor sa asigure cele mai bune sanse de supravietuire , nu doar o sansa.

10. “Pot sa donez celulele stem la o banca publica si sa le recuperez cand voi avea nevoie de ele.”

Fals: Chiar daca proba a fost stocata si nu a fost utilizata pentru cercetari sau de catre o alta familie, sansele de a utiliza propria proba sunt minime, acestea fiind etichetate anonim. Pentru a lua o decizie informata familiile trebuie sa inteleaga ca nu toate probele donate sunt stocate. Mai multe studii arata ca mai mult de 50% dintre donatori nu sunt eligibili pentru donare. Si ca 71% dintre donatii ar putea fi respinse de bancile publice bazandu-se pe istoricul medical al familiei, volumul de sange colectat si examinarea sangelui matern (Transfusion, January 2000, Vol. 40:1, 124).

11. “Colectarea sangelui ombilical afecteaza cantitatea de sange din corpul copilului meu”.

Fals: Sangele ombilical este de obicei aruncat impreuna cu tesutul ombilical dupa ce este clampat si taiat. Cand soliciti colectarea sangelui ombilical, singura modificare fata de procedura standard este ca acesta nu va fi aruncat, ci stocat. Colectarea poate avea loc chiar si dupa ce placenta a fost scoasa.

 12. “Terapiile viitoare cu celule stem sunt limitate”.

Fals: Multi experti descriu prezentul ca fiind un “punct de inflexiune” in stiinta si medicina si cred ca persoanele care au stocat celulele stem in banci private vor fi in pozitia de a putea beneficia de numeroasele  terapii cu celule stem care in prezent sunt in curs de dezvoltare. S-a demonstrat deja de Universitatea din Florida de Sud ca sangele ombilical contine celule stem care au capacitatea de a regenera vase de sange si de a fi redirectionate sa creasca in tesut neuronal. Recent, celulele stem din sangele ombilical au ajutat la repararea leziunilor creierului la sobolani.